[Postul asta s-ar fi putut numi si "Postfata inversa la textul urmator", raturnarea logicii in blog, unde cei din urma vor fi cei dintii ne conditioneaza sa gindim pe dos]
] Ce ai face daca ai afla ca miine e sfirsitul lumii? Cum ti-ai petrece cele 24 de ore ramase? Genul asta de tema, tipica pentru admiterea FJSC (sau UM in vremurile ei bune, cind inca mai organiza admitere pt FJ) – proba orala, care acum, thanks God, nu mai exista -, mi-a dat ceva batai de cap, vreme de citiva ani. Si nu de la prima mea intilnire cu formularea asta, ci dupa ce una din candidate s-a apucat sa ne explice cum ar face o mare petrecere la care i-ar invita pe toti cei pe care-i cunoaste – si ar gati pentru toti. A cazut, of course, in capcana, cind am intrebat-o de ce ar face asta – pai ca sa fiu cu oamenii apropiati mie in ultimele momente. Dar ei, perfid am urmat noi, n-ar vrea fiecare din ei sa fie cu oamenii apropiati? Ba da! Si…? Pai si ii invitam si pe ei. Acum, intrebarea e, de citi oameni un-attached, singuri si fara apropiati pe care sa si-i doreasca aproape ar fi nevoie ca petrecerea candidatei noastre sa nu devina una planetara?
De la o astfel de intrebare am pornit cind m-am apucat sa analizez ideea de distopie (utopie disfunctionala, o mica explicatie). Daca in societate un lucru, oricit de marunt, dar functional, ar fi diferit, absent sau exacerbat, legiferat excesiv sau scapat de sub control, societatea aceea ar putea sa ajunga la auto-distructie (pe principiul bataii din aripi a fluturelui). Fireste, filmele de gen merg in general pe structura: societate – aspect distopic – persoana cu puteri exceptionale (vizibile sau descoperite pe parcurs) SAU persoana care nu vrea sa se conformeze si care nu are nici o putere speciala, alta decit dorinta de a scapa omenirea de “regim” – punct culminant [point of no return, cind eroul nu mai poate fi acceptat social si devine outcast, singura lui solutie raminind sa rastoarne sistemul, fie cu o motivatie mai larga, fie avind ca singura motivatie supravietuirea proprie (motivatie pe care ceilalti o conoteaza, bineinteles, intr-un mod total altruist)].
1 comentariu
februarie 6, 2008 la 1:53 pm
[...] VIRTUAL Metropola si crema de ghete Prefata inversa la textul urmator [...]