Acest text este pentru toti oamenii care, periodic, intra pe acest blog, prin cautare/google, ca sa afle “cum se foloseste bideul”. E posibil ca eu sa fi scris cindva vreun text pe tema asta iar acum, oamenii, disperati de noile tehnologii futuriste, care vin peste ei si ii confuzioneaza, incearca sa se informeze pe unde pot si ei – si ajung aici, pe blogul meu.
Eu, intimplator, stiu ce e cu bideul, dar asta nu se datoreaza faptului ca as fi folosit vreodata vreunul, ci datorita studiilor, inteligentei si imaginatiei. Dar faptul ca stiu nu e compatibil cu asteptarile voastre, asa ca nu am sa va DESCRIU cum se foloseste bideul – care este un vas de toaleta intima, pentru femei si barbati, vas care trebuie racordat la apa, de preferinta calduta si in care NU se fac nevoile, ci se spala fundul si alte alea), ci am sa fac filosofia si istoricul acestui obiect (de uz casnic?) in spatiul carpato-danubiano-pontic.
Am sa incep prin a va povesti despre faptul ca, inainte de generalizarea hirtiei igienice, atit romanii, cit si strainii au dezvoltat patternuri legate de operatiunea denumita, generic, “stersul la fund”. Ele tineau destul de mult de situatia socio-economica a comunitatilor respective – dar si de conditiile de mediu.
Astfel, arabii folosesc pentru aceasta operatie delicata numai mina stinga – motiv pentru care aceasta mina este impura si nu este folosita nici la gatit, nici la atinsul altei persoane, nici la dat noroc (de inteles, de altfel, majoritatea populatiilor arabe sint asociate in mintea noastra cea de pe urma cu seceta; in consecinta, pare destul de de bun simt ca in lipsa apei curente sa te gindesti la o solutie de demarcare a impurului de pur).
In Romania, frunza de lipan – panaceu, dom’le! Se folosea, pe vremuri, la orice. Era cald afara? Iti faceai iute un acoperamint pentru cap. Te apuca reumatismul? Ii fierbeai radacina. Ramineai fara zewa in padure? Rupeai o frunza si o intinai. In caz ca nu ati facut-o niciodata, nu va recomand sa incercati. E posibil sa va simtiti niste criminali care distrug o biata frunza din ratiuni egoiste – sau sa va aduceti aminte de scena din Pisica alba, pisica neagra, cind Dadan se stergea de aceleasi solide maro cu o… gisca.
Dar sa ne intoarcem la Italia. Nu-i asa ca nici nu stiati ca intr-acolo ne indreptam? Ei, punctul de mijloc al periplului nostru este Italia – ramasita Imperiului Roman, unde oamenii acordau un mare interes si o mare atentie defecarii, ca parte a proceselor privitoare la functionarea ca unsa a organismului uman. Baile romane, termele, spatiile colective pentru activitati pe care astazi le efectuam numai in intimitate – toate ne vorbesc despre o cultura a igienei si sanatatii, mentinuta mii de ani. Nu pot spune cu siguranta, dar am banuiala ca bideul a fost inventat in Italia. O delicatete nemaipomenita a acestui popor primitor cu romanii – popor cindva decadent, iar astazi exasperat si degraba-votant de primare extremist. Ca orice lucru bun nascut pe un tarim cucerit de populatiile migratoare ale Romaniei (Mari), si bideul a fost adoptat in scurta vreme si, chiar daca nu i se cunostea inca intrebuintarea, a fost trimis acasa in colete expres (FedEx, Fan Courier si altele) catre parintii, bunicii si copiii ramasi sa colecteze asigurarile sociale si sa se alieneze pe plaiuri mioritice.
Intrucit acasa nimeni nu cunoastea utilizarea straniului obiect, unii l-au transformat intr-un altar la care se inchina, in lipsa altuia. Altii, insa, i-au gasit repede utilizari practice si nu se mai intreaba pe net – si nici nu mai intreaba internetul, ca pe oracolul din Delphi, “la ce foloseste bideul?”. L-au facut ghiveci de flori sau il folosesc ca pe un fel de wc mai mic, pentru tinerele vlastare ale familiei. Despre utilizarea de tip “cismea” inca n-am auzit. Dar nu e timpul pierdut.
Sa-l folositi sanatosi!



8 Comentarii
mai 4, 2008 la 11:33 am
Pai ce faci? Te declarai deranjata de reclamele in care te invata cum sa-ti speli limba si acum tu ne inveti cum sa folosim bideul sau frunzele de nu stiu ce??? Nu-mi place postul! Deloc.
mai 4, 2008 la 11:49 am
imi pare rau ca nu-ti place. Exista foarte multi oameni care intra aici ca sa afle cum se foloseste bideul. Cineva trebuie sa le raspunda la intrebari.
Oricum, asta e un post intr-un blog. Eu vorbeam de reclame si de senzatia ciudata pe care o am cind aud anumite cuvinte rostite cu voce tare in contextul unui sir de reclame. Poate expresia “curata dintii si limba” era de fapt problema.
mai 5, 2008 la 8:09 am
păi… bideul e ăla de şi-l ia oamenii care a doua zi după beţie trebe să se rehidrateze, dar este prea afectaţi pentru a se ridica din patru labe…
mai 5, 2008 la 6:07 pm
ma sperie imaginatia asta a ta… exemplele pe care le-am dat eu erau din realitate:D
din pacate…
mai 11, 2008 la 10:54 am
Un bideu este un licru important, in Turcia spre exemplu, s-au combinat WC-ul cu bideul si a iesit o aratare cu muştuc.
Pe de alta parte, japonezii sunt astazi campionii absoluti in domeniul defecarii. Poti gasi WC – bideu – discoteca – multimedia si alte traznai, cu jeturi de apa aer detergent etc. la preturi de 5.000 USD.
mai 12, 2008 la 9:34 am
Da. Sa le traiasca. Noi mai avem pina acolo… Eu personal, la serviciu, am dileme legate de utilizarea unei cutiute albe, cam debile, de pe perete – in care ar trebui sa stea hirtia igienica, I suppose. Scriam pe undeva pe aici “despre fata si revers when it comes to toilet paper”.
octombrie 9, 2008 la 10:19 am
Mai fratilor, va-nvartiti in jurul cozii ca niste domnisoare. Netu geme de bideuri electronice care mai de care cu filtre, cu masaje si cu mai stiu eu ce functii, iar voi, ati intepenit la tasnitoarea din baie. Auzi “rehidratare”, pe WC poate cu o bere.
de functionare si de instalare, cateva recomandari medicale.
Vreti sa stiti cine la inventat, la ce este bun si cum se foloseste? Va ajut eu.
Uite linku : http://www.pewc.ro/bideu“.
Uite c-aveti si simulatoare
Da!
Ma intreb daca o s-apara vreun utilizator care sa ne impartaseasca impresiile, vreau si eu sa stiu daca merita banii ori ba.
octombrie 10, 2008 la 6:33 am
Pe mine nu ma intereseaza bideurile, dupa cum spuneam – dar exista o categorie mare de romani care au probleme in a intelege ce e ala si cum se foloseste. In beneficiul lor am scris textul de mai sus. Sincer, eu nu ma simt intepenita in nici un fel de tisnitoare, pentru motiv ca nu am asa ceva in baie. Ma multumesc cu orice loc (incinta) inchis unde exista ceva care aduce cit de cit cu un wc.
Dar multumim pentru link, o sa-l studiez in amanunt. Si sper sa-l vada si speriatii care intra zilnic co cohortele pe aici cautind “cum se foloseste bideul”:)