Domnul Ivanciuc (Cornel) se delimiteaza, printr-un text acid si nemotivat (cel putin, nemotivat de ce crede domnia sa ca ar fi motivat), de blogosfera, pe care o anatemizeaza cu un talent demn de o cauza mai buna – mai ales ca sintem in campanie electorala.
Dar anywayz… textul asta, desi poate contine ceva adevaruri, le contine doar accidental si incidental. La baza sta o frustrare, personala si neasumata, a unui om de presa care a pierdut trenul noilor tehnologii ale comunicarii si care crede ca singura activitate acceptabila pe lumea asta e jurnalismul cu acte, din postura de ziarist recunoscut si bine platit. Ivanciuc comunica pentru cei care vor sa-l citeasca; asa comunicam si noi, pentru unii care vor sa ne citeasca pe noi. Nu exista nici o diferenta in afara de cea de statut. Daca ar citi, de exemplu, blogurile din BOTD de la wordpress, ar observa ca exista cel putin 10 oameni care scriu mai bine si mai pertinent ca el – si nu-s angajati de nici o publicatie. Dar aceasta constatare dauneaza grav imaginii de sine, asa incit dl. Ivanciuc o sa citeasca doar bloguri de rahat, care sa-i confirme parerea despre blogosfera (care e, nu-i asa, un fel de ciuma!).
Dar, extinzind comparatia, manifestul dubios al d-luiIvanciuc poate fi citit si asa: eu sint ziarist, ce pana mea (chiar daca iesit dintr-un fund de tara si fara studii de jurnalism – dar asta e un alt aspect al problemei, majoritatea celor care tin cu dintii de statutul de jurnalist si-l neaga celorlalti nu au studii in domeniu…) si orice alta profesie sucks. Orice alta activitate umana, for that matter.
Evident ca si fotografii profesionisti fac misto de amatori sau de simplii apasatori-de-buton; totusi, odata cu liberalizarea teribila a informatiei pe care o presupune internetul, o poza frumoasa (dati ce definitie vreti voi frumosului…) facuta de un nimeni este gustata de infinit mai multi oameni decit o poza obisnuita facuta de un mare maestru. Dar acest discurs de legitimare a unui statut este atit de ridicol, daca ne uitam putin mai larg in jur si observam tirajele cum se prabusesc si cum oamenii politici se indreapta tot mai mult inspre bloguri… Atit de ridicol incit seamana cu reclama aia noua la nu stiu ce detergent – cea cu porumbeii calatori ai celui neadaptat la noile tehnologii.
Totusi, blogosfera e ca presa: multi neaveniti, multi neinspirati, multi neseriosi, multi analfabeti. Cind domnul Ivanciuc face comparatii intre presa scrisa si blogosfera, uite sa compare la scara si populatiile care alcatuiesc cele doua domenii. Si, ca sa-l ajut, ii recomand lectura unor gazete locale – Graiul Maramuresului, eventual (ca sa nu uite de unde a plecat). Numa’ asa, pentru comparatie.
PS: felul spumos in care descrie bloggerul arata ca nu are defel habar cine si cum sint oamenii care alcatuiesc zona semnificativa a blogosferei (nu ma refer la copilasi si la tinere demoazele incapabile sa puna punct si virgula si care fac abuz de semnul exclamarii si in pagina, si in viata).
12 Comentarii
mai 4, 2008 la 11:26 am
[...] Ivanciuc va face de cacao! Via gadjodillo, aflam ce parere are Cornel Ivanciuc de la Gardianul despre bloggeri si despre fenomenul [...]
mai 4, 2008 la 11:55 am
Poate ii este frica de fenomenul blogarelii care il va lasa fara paine in curand….
mai 4, 2008 la 11:55 am
PS Oricum, are dreptate.
)
mai 4, 2008 la 12:32 pm
Profesorul Ion Borgovan spune:
Comentariu by ionborgo on mai 4, 2008 2:51 pm
Victor,
Daca n-am fost cuminti,acest domn,Cornel Ivanciuc ne “pedepseste” intr-un mod care se vrea original dar care seamana de departe a conceptie de om obisnuit a fi sluga.Este regretabil,pentru un om ce s-e pretinde jurnalist si scriitor sa recurga la figuri de stil ce-l caracterizeaza ca individ.
Acest domn cred ca are probleme cu intelegerea notiunilor ca “dreptul la libera exprimare”,”dreptul la propria-ti imagine””drptul la libera circulatie a informatiei”,”dreptul la opinie” si poate si cu sensul major al democratiei “drepturile cetateanului si ale individului”.
Limbajul folosit in acest articol nu tine cont de personalitatea fiecaruia ce poseda blog si nici a celui care comenteaza,facandu-i prosti,ratati,frustrati,etc intr-un limbaj grobian ce se vrea superior.
Remarc o exprimare si anume”discutam lucruri interzise” si ma intreb:Intr-o societate democratica ce anume lucruri sunt interzise a fi discutate ca dupa cum stiu eu poti vorvii orice ,dar intr-un mod civilizat.
Nu continutul este interzis ci forma de exprimare care intra in conflict cu legea si mai precis neadevarul.Poate domnia-sa are un reflex mostenit din vechiul regim cu iz de securitate ca institutie de cenzura si oprimare,atunci cand ziarisi,unii chiar de talent,au semnat cu propria lor mana,angajamente de demascare a celor ce spuneau “lucruri interzise” de regimul opresiv si criminal.
Dreptul la opinie era o crima condamnata de legea totalitara chiar cu inchisoarea si scoaterea din viata publica.Cunoastem cazuri notorii,cand insi abjecti,prin turnatorii si delatiuni au frant detine si vieti.Domnia-sa cunoste desiguri concret astfel de exemple ca doar a trait si activat si in vechiul regim si parte activa in acel regim,ca ziarist si cetatean.
Nu poate sa ma supere un astfel de articol,chiar si intr-un cotidian,atunci cand autorul nu are cunostinte suficiente despre comunicare si mai precis forme de comunicare intre cetateni si institutii.
Am senzatia ca domnia-sa se considera concurat pe aceste “ziare personale” numite blogguri si care sunt,fie ca recunoaste ,fie ca nu,o rampa de lansare si un mod de exersare a tinerilor jurnalisti si comentatori in varii domenii,precum si o sursa de inspiratie pentru oamenii politici si ziaristi in a cunoaste pulsul vietii din tara si din-afara.
Indirect acest domn,oarecum debusolat dupa modul in care a scris,jigneste direct ,dar fara a nominaliza ,persoane politice de prim rang din tara posesoare de blogg,oameni de cultulra de inalta tinut cu titluri academice posesoare de blog,jurnalisti din presa scrisa si audiovizuala de toate rangurile posesori de blog,oameni de arta si cultura de renume national si
international,posesori de blog,cetateni cinstiti ai acestei tari,dornici de comunicare si informare multipla,posesori de blog si cetateni fara blog dornici a schimba impresii ,valori intelectuale cu alti cetateni din tara si de peste hotare.
Si nu vad unde-i frustrarea,ratarea,prostia,s.a.
Cu regret ,constat ca acest domn fara a-si da seama este el insusi,un frustrat si nu noi ceilalti.Jalnic articol si neinspirat ,pentru un jurnalist cu pretentii .Pacat sa lovesti pe la spate.
IonBorgo
mai 4, 2008 la 12:38 pm
Gadjo, Profesorul Borgovan ti se adreseaza si tie prin acest comentariu. Daca ai ceva de spus, feel free to say it …
mai 4, 2008 la 5:34 pm
Da, are dreptate Ivanciuc sa se teama; de altfel toti ziaristii care nu reusesc sa se adapteze si sa inteleaga amenintarea reala pentru audientelor lor, vor ajunge sa se adreseze doar unei minoritati a romanilor, cei care vor ramine, traditionalisti, captivi ai unui mediu revolut – presa scrisa (si datorita consumului excesiv de hirtie pentru idei mai mult sau mai putin pertinente si utile).
Pentru ca eu ma indoiesc ca tinerii de azi, care citesc ziarele de pe internet sau cauta informatia online si parerile prin bloguri, se vor intoarce vreodata spre ziarul de hirtie. Oricit de tare ar imbatrini.
Eu vad o lume in care agentiile vor fi din ce in ce mai puternice – la fel, si televiziunea. Iar restul canalelor vor ramine ca niste nise, oamenii raminind sa completeze restul nevoii lor de informare cu ajutorul unor comportamente interactive si individualizare (forumuri, bloguri, chaturi…).
Adevaratele fluxuri comunicationale vor trece inevitabil si numai prin internet si tv.
mai 4, 2008 la 5:35 pm
Victor si Ion: va multumesc pentru feedback. Sint multe alte idei care ar mai merita discutate… dar mai lasam si pe alta data…
mai 4, 2008 la 6:15 pm
Sa le mai discutam,cum bine zici.Asa ca vom reveni.IonBorgo.
mai 4, 2008 la 6:54 pm
Nu cred ca e prea devreme sa ne pronuntam – eu am curajul sa creionez viitorul asa cum il vad. Dar exista o gramada de aspecte pe care nu le pot lua in calcul. Inca… O sa meditez miine, in cele noua ore pe care o sa le petrec in tren, la problema…
mai 9, 2008 la 9:22 pm
Eu sunt in ambele tabere asa ca teoretic ar trebui sa fiu impartial, dar… Who the fuck is Ivanciuc? Oricum Zoso sau Manafu sunt de 100 de ori mai cunoscuti decat el.
mai 9, 2008 la 9:59 pm
da, sint… dar el inca se crede in minunatii ani ‘90, cind orice inginer se credea jurnalist si orice justitiar se credea salvarea poporului.
migrarea lui de la o redactie la alta, in ultimii ani, are de-a face cu faptul ca se simte tot mai neadaptat. iar acest articol este un fel de lovitura prin care ar fi vrut sa-si restaureze pozitia.
mai 31, 2008 la 6:22 am
Daca i-am face o analiza lui Ivanciuc nu cred ca ar iesi foarte bine din ea. Condamnat pentru furt la 1,5 ani de inchisoare a preferat sa dea pe goarna (si sa fie si platit pentru asta!!!) la Secu ca sa scape. Deci sa nu faca el pe lupul moralist. Singura lui activitate pentru care l-am apreciat oarecum a fost pe vremea cand conducea departamentul de investigatii la Academia Catavencu. De aici a plecat oricum cam cu sut in fund pentru ca in 1995 a recunsoscut numai ce ii convenea despre colaborarea cu baietii cu ochi albastrii, iar cand s-a descoperit din dosarul de la CNSAS care era adevarul a cam plecat. Deci sa lase comentariile la adresa celorlalti, sa-si vada barna din ochiul lui si sa se faca mic si neauzit.