Aseara m-am plimbat cu limuzina. Era lunga, cum ii sta bine oricarei limuzine. Era cald si bine. Luminitele de pe tavan sclipeau haios, isi schimbau culoarea tot la o secunda. Diverse chestii luminoase se vedeau prin jur. Alaturi de mine, doua femei de virsta a doua, secretarul general al partidului PNTCD, inca un domn, istoric – amindoi aveau niste esarfe galben cu albastru, cu insemnele partidului. Si inca o fata, probabil de la PR.
Ne-au recoltat din Drumul Taberii, din statia de autobuz. Doamnele sus-amintite, cam suspicioase de fel, nu au vrut sa urce – eu insa eram curioasa de moarte, ce se poate intimpla intr-o limuzina unde eram poftite de o domnisoara si un domn. Am urcat, pina la urma, toate trei – si inca doi tineri care au coborit repede; nu erau interesati si, oricum…
Fireste, in limuzina, ne-au vorbit despre faptul ca asta e o noua forma de campanie electorala, ca Aurelian Pavelescu nu are acces la mass media (probabil, n-am mai vazut un televizor de 10 zile), ca in tara asta s-a furat mult (stiu si eu, de aia vreau sa emigrez…). Am stat aproape impasibila, pina la capat. Poate ca le-am parut ostila, dar eu nu faceam decit sa ma gindesc la ce spun ei – fara ostilitate. Acum, e inutil sa va spun ca eu am votat cu Ciuhandu, la ultimele alegeri. Am votat asa pentru ca mi se parea ca e singurul care, desi nu are sanse, totusi merita. Si m-am gindit: daca o parte din cei care nu-i voiau pe nici unul din cei doi vor vota cu altcineva, si nu ii vor da doar un vot negativ celui pe care-l detesta mai putin dintre cei doi, atunci am mai putea avea o sansa.
Am stat impasibila, dar am ascultat. Si, pe masura ce oamenii aia vorbeau (ca PNTCD e partid istoric, ca se poate, ca nu e chiar totul pierdut) – femeile se dezmortisera si ele, una era mai revoltata, cealalta vorbea foarte frumos, asa, ca o profesoara sau invatatoare plina de bun simt – imi dadeam seama ca e inutil. Totul e inutil. Iluzia participarii la guvernare prin vot… Senzatia ca se va schimba ceva… Schimbarea… Toate lucrurile astea sint asa de departe de realitate… Totul pe fundalul unui filmulet care rula pe un monitor mic – despre Aurelian Pavelescu si alegeri.
Totusi, din pacate, la locale nu am sa votez. Voi fi in Cluj, la festivalul de film, iar nerezidentii nu vor putea vota pentru locale in afara localitatii. Stiti voi mai bine.
2 Comentarii
mai 12, 2008 la 1:33 pm
Daca tot ai fost curioasa sa afli ce se intampla in limuzina sa vii si pe blogul lui Petrisor Socol http://petrisorsokol.wordpress.com , maine. O sa-i dau un interviu in seara asta
mai 13, 2008 la 9:11 am
oho!
welcome back!
o sa ma uit
deocamdata am net doar in deplasare, m-a lasat incarcatorul de la laptop.