Cindva, am citit pe un grup de discutii pe teme de religie greco-catolica o dezbatere destul de aprinsa despre a sluji cu fata spre altar sau spre popor. Am dedus, cu lipsa mea de cultura in domeniu, ca slujitul cu fata spre popor reprezinta o concesie pe care Biserica Uniata (mai cunoscuta sub numele de Greco-Catolica) a facut-o, in Transilvania si Maramures, pentru a tine poporul in biserica (lor) si a nu-l face sa se duca la ortodocsi. E posibil sa fie asa – sau nu.
De curind am fost, intr-un moment de restriste, pe la o biserica – cred ca ortodoxa. Zic cred pentru ca avea mai multe locuri unde puteai sa te asezi (strane?) decit, de exemplu, biserica de la mine din oras. Cea in care m-au botezat. Era duminica dimineata, ora 9, nu era lume… Era bine. Doar ca, pe la noua si zece, a inceput sa vina lumea. Acuma, n-ar fi fost nimic daca lumea doar venea. Numai ca oamenii, de indata ce se intilneau, incepeau sa povesteasca – si e posibil ca unii dintre dvs. sa stie ca morosenii vorbesc oricum, numai incet nu… Discutiile erau cam asa: cu vocea cea mai fireasca, femeile discutau cu tanti aia de la luminari, cu copiii care cerseau in gura mare (cersetoria e un fenomen destul de puternic, in Baia Mare – majoritatea cersetorilor sint copii). Si da, ei intre ei, enoriasii. Lacasul de cult devenit loc de socializare: atit si nimic mai mult. In afara de cei trei cantori, destul de transpusi, si de doua femei care bateau matanii, biserica a fost, jumatatea aia de ora cit am rezistat pe acolo, o peregrinare de la un grupuscul la altul a tuturor celor nou intrati. Bineinteles, a aparut si exemplarul “barbatul de succes in afaceri”, cu burta inainte (la un metru), care a calcat in biserica exact ca un stapin si a ramas uimit sa constate ca nimeni nu-i ridica osanale; femeia eleganta, de 50 de ani – care se simtea sexy si batea cu si mai mare inversunare matanii, dar cu o cochetarie care spunea mai multe decit ar fi vrut ea sa spuna; femeia cu bani, care a tratat rapid sa obtina o prescura si sa ajunga mai repede in Rai (se grabea); femeia cu sacosele de dulciuri pentru pomana, care n-a vrut sa-i dea la un cersetor cind asta i-a cerut ce avea ea acolo in sacose, si i-a recomandat sa astepte… Femeia miloasa, care a venit cu pachetul cu mincare gata pregatit pentru o cersetoare de vreo 12 ani. Toti si toate, cu voce destul de sonora ca sa-i acopere atit pe popa si cantori, cit si pe cele citeva boxe prin care li se auzeau vocile.



4 Comentarii
iunie 9, 2008 la 8:46 am
E de bine. Încă. Nici prin sud lucrurile nu stau altfel. Surprinzător e că n-ai scris nimic despre spovedanie.
Zilele trecute m-am întâlnit cu o prietenă care îmi povestea cu naduf, cum că s-a spovedit şi că preotul a întrebat-o semeţ: “cum ai păcătuit? şi oral?”… Prietena mea a plecat şi nu se va mai întoarce niciodată acolo… Aşa suntem noi. Dacă nu ne îndepărtăm singuri, ne ajută căte cineva…
iunie 9, 2008 la 8:57 am
nu am povestit despre spovedanie pentru ca nu am mai facut-o. in ultimii 13 ani, dupa o experienta hm… nu esuata, socanta.
iunie 9, 2008 la 3:40 pm
Eu imi aduc aminte… de Pasti, acum ceva vreme, nu multa, freo 2-3 ani,cu un popa uber-meserias care zicea: “Stimati credinciosi, asa cum ati vazut si la televizor, Hristos a inviat…” (baga la microfon, cum se-ntampla in multe biserici romanesti, mai nou – si fusese ala cu Jesus de Mel Gibson pe TV); si dupa aia, neprinzandu-se ca se-aude-n pielea mea in boxe: “Ba! Ce faci ba, de ce-ai pus cartea aia acolo!”, spre baiatu’ din cor…Nemaivorbind c-am impresia c-a zis si “Pune-o-n pula mea la loc!”.
Uber-hardcore. Si e pe bune, fara sa exagerez deloc.
iunie 10, 2008 la 4:38 am
pai neah… cam asa li se intimpla unora, ca sa li se valideze atitudinea anti-…………
ceilalti, daca intilnesc asa comportamente, isi fac cruce si zic ceva gen Doamne fereste, ce popa nu-stiu-cum.
sorry pt commentul asta asa prost formulat, i’m not quite myself these days.